“prima poruncă: Să aştepţi oricât.
a doua poruncă: Să aştepţi orice.
a treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
a patra poruncă: Să nu numeri zilele.
a cincea poruncă: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
a şasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
a şaptea poruncă: Nu pune în aceeaşi oală şi rugaciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
a opta poruncă: Dacă gândul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavând altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmarile faptului că nu faci nimic.
a noua poruncă: Binecuvântează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o târfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
a zecea poruncă: Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.”