Amintiri din facultate. Am dat întâmplător peste o ”pledoarie” pe care am pregătit-o pentru examenul de retorică.
În seara de 30 august 1997, inculpatul care conducea autoturismul său, având o îmbibație alcoolică în sânge de 0,56 g.\%0 a efectuat depășirea unor căruțe și a accidentat o persoană care într-o clipă de neatenție a sărit din căruță în fața autoturismului. În urma leziunilor suferite aceasta a decedat.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei pe care șoferul a săvârșit-o, privind circulația pe drumurile publice conform O.U.G. nr. 195/2002, se poate socoti că acesta a săvârșit o contravenție, deoarece a avut o îmbibație alcoolică în sânge mai mică de 0,80 g.\%0, iar moartea victimei a survenit drept urmare a cazului fortuit, independent de voința șoferului, în situația în care victima a dat dovadă de un comportament imprudent (a sărit în fața mașinii fără să se asigure).
Încadrarea faptei se va face, însă, în funcție de mențiunea art. 178 alin 3 C. Pen care prevede expres că forma agravată există când uciderea din culpă a unei persoane este săvârșită de un conducător de vehicul cu tracțiune mecanică, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală sau care se află în stare de ebrietate. În aceste condiții, se stabilesc cadrul legal al faptei incriminate, existența pericolului social și cea a culpei inculpatului.
Starea de ebrietate a șoferului nu poate fi calificată altfel decât o împrejurare care a favorizat producerea accidentului de circulație și drept urmare, moartea victimei.
În derularea vertiginoasă a traficului apar inevitabil stimuli noi și imprevizibili, dar șoferul a dat dovadă de suficientă maturitate pentru a evita pericolul ce ar fi putut să apară? A dovedit inculpatul că a avut un moment de reflecție asupra regulilor de circulație și a urmărilor pe care le pot produce faptele sale?
Orice persoană care se urcă la volanul unei mașini este supusă anumitor factori de risc determinați de participarea la trafic, risc pe care inculpatul însuși l-a amplificat.
Culpa șoferului este departe de a fi pusă pe seama cazului fortuit, acesta manifestându-și voința și asumându-și o responsabilitate în momentul în care a luat hotărârea de a conduce autoturismul în stare de ebrietate.
Ca o consecință a efectelor alcoolului, în momentul producerii accidentului, șoferul nu putea să aibă o capacitate de discriminare optimă a stimulilor care ar fi putut să îi dea impulsul necesar pentru a evita obstacolul.
Din rezultatele analizelor reiese că inculpatul a avut o îmbibație de alcool în sânge de 0,56 g.\%0, ceea ce înseamnă că înainte de a se urca la volanul mașinii a consumat o anumită cantitate de alcool. Efectele alcoolului pot fi perturbatoare, afectează toate funcțiile de care un om are nevoie pentru a avea un comportament adecvat la volan și se resimt asupra modului de percepție a semnalelor din trafic, ducând până la reducerea capacității de concentrare, lipsa coerenței în gândire, confuzie. Funcția decizională și anticipativă se atenuează, pot să apară alterări ale imaginilor (estomparea sau dedublarea), fenomene halucinatorii, dereglarea forței mișcărilor, senzația de greutate în mâini.
Șoferul a fost pus într-o situație pe care nu a anticipat-o din cauza atenției slăbite, iar tendința unor mișcări spontane, impulsive, negândite probabil au influențat maniera de a acționa a victimei.
Obiectele apropiate sunt mai greu de perceput decât cele îndepărtate. Cu cât capacitatea de concentrare este mai slabită, cu atât mai mult există tendința ca imaginea obiectelor apropiate să devină difuză, iar identificarea lor extrem de dificilă.
Pericolul social trebuia prevăzut cu atât mai mult cu cât afară era întuneric, iar în timpul nopții mărimea câmpului vizual scade de trei ori, în comparație cu ziua, îngreunând identificarea semnalelor.
În trafic există riscul apariției unor situații inopinate care pot fi depășite prin reflexul de orientare, ca un răspuns la stimulii externi, determinând efectuarea mișcărilor corecte dacă există o capacitate de discernământ adecvată, nealterată de consumul de băuturi alcoolice.
Efectele alcoolului în trafic pot fi dramatice dacă ne gândim că în proporție de 80% – 90% din accidente se produc din cauza factorului uman.
Neglijarea unei condiții importante reprezintă un pericol social pentru șoferul însuși, dar și pentru ceilalți participanți la trafic.