Nu îmi place să dau şi să primesc sfaturi, atunci când nu am sau nu au cei care se bagă în vorbă, toate datele problemei. Singura scuză pe care o găsesc ar fi un pahar cu vin care are darul de a transforma pe oricine în ”cel mai deștept din cartier”. Adică pot spune ”vorbește vinul, în rest e de treabă!”
Doar că uneori cei ”atoateștiutori” au fost dați la școală ceva mai devreme și au crezut că le va fi foarte bine chiar fără lecția celor șapte ani de acasă. Ei bine, librăriile încă mai comercializează ”Codul Bunelor Maniere”. Niciodată nu e prea târziu.
Nu arăți că ești deștept doar pentru faptul că vorbești, la fel cum nu arăți că ești prost dacă taci. Doar pentru că Mircea Badea vorbește pentru că este plătit să aibă o astfel de slujbă, nu reprezintă neapărat un exemplu pozitiv, demn de urmat. Doar pentru că USH scoate diplome pe bandă rulantă și inclusiv persoanele care se ocupă de curățenia universității păstrează în dulap câte zece diplome de absolvire, nu înseamnă că au calificarea să pună un diagnostic unui pacient.
Este mai bine să faci un lucru bine decât să te lauzi cu mai multe competențe pe care nu le stăpânești. Ar fi bine dacă fiecare ar face efortul să citească cel puțin o dată codul deontologic al profesiei sale și dacă ar da dovadă de respect față de meseria pe care o practică.
Ce frumos ar fi dacă toți cei dispuși să ajute (mai mult din gură și mai puțin cu fapte) și-ar asuma și consecințele, dar din păcate de multe ori se dovedește că urmăresc doar să transmită responsabilități. ”Cunosc eu pe cineva care o să vă ajute!” … ce e asta, un fel de cec fără acoperire? Și eu pe cine pot să trag la răspundere în cazul unui rezultat nefericit?!
Dacă nu ai calificarea necesară, nu da garanții în numele celui care o are!